(De) Ce nu înțelegem

În transparența falsă și dăunătoare în care trăim, câți mai aveți curajul să credeți în ce nu puteți simți fizic?

Mă uit în jurul meu și mă resemnez, încercând să înțeleg cantitatea imensă de superficialitate ce a ajuns să ne conducă viețile din orice unghi, din orice domeniu sau punct de vedere. Să-mi fie cu iertare, dar nu pot s-o fac în totalitate. Pricep numeroasele diferențe dintre indivizi si unicitatea fiecărei ființe de pe planetă, pricep că natura a creat diversitatea ce conduce spre totalitate, dar... De ce există atât de puține persoane care reușesc să înțeleagă?

Și revin de unde am plecat: pentru că suntem diferiți. Suntem ce ni s-a spus să fim, ori ce vrem să părem a fi, însă de cele mai multe ori, devenim singurul lucru de care fugim și către care fugim fără ca măcar să știm, uitând, în fuga după și de aparențe, să fim ce suntem cu adevarat.

Așadar, ajungem la întrebarea: diferențele sau asemănările ne aproprie? Cred, doar cred, că sufletele care împărtășeșc aceleași vibrații, indiferent de orice alte deosibiri, rămân împereună pentru totdeauna.