Pierzi timpul sau pe tine?

Ca urmare a unor discuții purtate recent cu o persoana dragă, tind să continui in stilul specific, dezordonat, dar într-o ordine distructivă.


”Pierd timpul” - serios? Îl ascunzi sub pat și apoi îl uiți sau ce ai impresia că faci? Personal, nu cred că poți pierde timp, atât literalmente vorbind, cât și metaforic. Există timp pe care îl petreci într-un mod mai puțin productiv decât ai spera în viitor și timp pe care îl valorifici la maximum. În ambele cazuri, nu cred că s-a pierdut pe nicăieri timpul, ci pur și simplu a fost folosit în așa fel încât să devii ceea ce ești în momentul de față.* Tu, omule, ești produsul fiecărui minut, fiecărei secunde din viața ta, cu care tu ai ales ce să faci, în momentul respectiv; ești suma tuturor consecințelor alegerilor pe care le-ai făcut de-a lungul timpului. Decizia de a învăța sau de a lăsa timpul să se scurga zadarnic îți aparține. Nu-ți fie frică să ”pierzi” timpul, ci încearcă să îl valorifici, într-un fel sau altul, pentru că, cel puțin la nivel micro, timpul face parte din tine.

Până cu puțin timp în urmă am crezut că am ”pierdut” 2 ani din viață cu persoana nepotrivită. Concluzia suprinzătoare a fost că, o mare parte a acestui interval de timp, m-a făcut mai fericită decât orice altceva de până atunci, în perioada respectivă. Am învățat atât de multe lucruri despre oameni, dar mai ales, am învățat atât de multe lucruri despre mine, despre limitele pe care le aveam, pe care le-am depășit și pe care încă încerc din răsputeri să le depășesc, încât mă simt mândră că mi-am ”pierdut” timpul așa.

 Am descoperit că trăim să evoluăm și să învățăm, că, indiferent de cât de mult timp ai impresia că irosești alături de cineva și te simți constrâns să continui să o faci, nu e nevoie să continui nimic din ce nu îți mai aduce atâtea beneficii sentimentale, intelectuale ș.a.m.d. Ba mai mult, găsește-ți puterea de a termina orice, de orice mărime și invață, învață din ”orice”-ul din trecut și învață să treci peste, să te ridici din nou mult mai sus decât ai fost vreodată. Poți transforma o experiență neplăcută sau care nu te caracterizează într-o lecție. Poți transforma fiecare persoană efemeră din viața ta, fie că ți-a provocat rău sau nu, într-un ”profesor”. Acceptăm cu toții profesori in educație, în carieră, niște persoane impuse de societate și nu suntem în stare să îi acceptăm și pe cei pe care am ales să facă parte din viața noastră, la un moment dat?

Nu pot să urăsc pe nimeni, nu vă urăsc. Indiferent de cât de mult o faceți voi, indiferent de cât de mult rău îmi doriți, indiferent dacă vă mai amintiți de mine sau nu. Știu că sunteți toți niște persoane extraordinare, știu că veți putea trece peste condiția voastră de oameni frustrați, triști, idioți, daca nu ați facut-o deja. Știu că, așa cum mie mi-ați făcut rău, altora le-ați făcut bine și veți face în continuare mai mult rău, dar și bine ca până acum.

Faptul că nu-mi irosiți oxigenul cu existența voastră, mă face să vă iubesc.

Revenind la ideea inițială: încă mai crezi că poți pierde timpul? Repet: face parte din tine, iar tu faci parte din el, la rândul tău; nu-l poți pierde. În cel mai rău caz, te poți pierde pe tine, în timp.


*Mi-aș fi dorit o exprimare mult mai artistică din partea mea, mea culpa.