Dragul meu,
Scusa ma non ti chiamo amore.
Că la noi nu e de iubire, e de loc călduț și confortabil pe care, recunosc, îl ofer cu excelență. La noi e doar cu sentimente de atașament provenite dintr-o stare de bine pe care ne-o provocăm atunci când suntem doar noi doi. La noi e... trist și gol, ca toamna de afară.
Nu mă iubești. Nici eu nu te iubesc mai mult decât iubesc pe toată lumea. Dar nu asta e problema, problema e că mă folosești fără vreun fel de scrupule, fără ca măcar să ne fim prieteni, fără să ne apropiem mai mult decât doi oameni care împart noaptea un pat și atât. De aia e trist și gol la noi, de aia mă învăluie un sentiment de suferință profundă de fiecare dată când nu suntem doar noi, să împărțim un pat.
Nu știu cine ești și ce-ți dorești de la viață, nu știu ce mai caut eu lângă tine, nu știu când o să se termine tot circul, tot ce știu e că-mi ești drag până la Dumnezeu și te-aș ține o zi și noapte lipit de mine... totul ca mai apoi să-ți dau drumul, ca eu să-mi pot învăța lecțiile, iar tu să... exiști în continuare. Dar cum n-am avut o zi și-o noapte până acum, am tot continuat să le aștept. Și iată-ne, așteptând momentul în care o să avem curajul să plecăm unul de lângă altul.
Nu ești doar tu blocat într-o experiență repetitivă, puiule. Nu e doar vina ta, e și vina mea că nu mai acționez în niciun fel și doar le las să vină și să plece după bunul plac, așa cum, probabil, o să fac și cu tine. Îmi vine oleacă greu să te las să stai așa mult, pentru că asta înseamnă doar că mie o să-mi fie mai greu după ce pleci. „Ei, asta-i treaba”, vorba moldovenilor :)
Uneori mi-aș dori atât de tare să fi fost tu altcineva, mi-aș dori să mă fi iubit, mi-aș dori să mă fi dorit.
Mi-aș dori să fii mândru că mă ai, mi-aș dori să pot să mă bucur de tine fără să mă doară. Mi-aș fi dorit să te cunosc mai bine și să trăiesc mai multe cu tine, să nu-mi blochez dorințele infinite și să nu-mi pese de finalul care ar fi avut să vină. Mi-aș fi dorit să-mi dau voie să te iubesc, mi-aș fi dorit să învățăm ceva unul de la celălalt fără să fie nevoie să ne separăm pentru asta.
Totul e așa cum trebuie să fie, pentru că totul e așa cum e.
