Defect..sau nu.

"Ai avut dreptate, nu te iubesc. Doar ca sunt o persoana groaznica si vroiam pur si simplu sa stiu ca esti al meu. Atat. Dar acum, cand nu mai esti, te vreau din nou. Uraste-ma. Si eu m-as uri in locul tau."

I-a fost greu sa-l scrie, insa l-a sters usor. Nu a putut sa dea "Send". S-a uitat efectiv  ca o proasta la ce a scris si a sters usor, usor cate o litera...
E rea, e atat de rea. Si ii e bine. Evident ca are momente in care si-ar da cu ceva in cap, in care ar vrea sa se schimbe, insa de cele mai multe ori e mandra de ea. E mandra de faptulca poate sa treaca usor peste multe, ca poate sa nu-i pese daca cineva se uita frumos la ea sau nu.

Dar, cu toate astea, nu e in stare sa lupte pentru cel dorit. Nu are curaj, acesta fiind profund intunecat de orgoliu. Otrava numita 'orgoliu', care odata ce ti-a intrat in sange, se imprastie in tot corpul si nu mai poti scapa. Orgoliul care iti promite ca va fi acolo cand ceilalti vor fugi, orgoliul care iti promite mai putina suferinta, asa cum otrava iti promite o moarte usoara. Insa nu e asa. Pe dinauntru arde, arde ca o lumanare. Flacara se intensifica iar ea se topeste usor-usor pana nu mai ramane decat amintirea unei luminite intr-o lume plina de intuneric.

Te iubeste, dar nu te iubeste. Te uraste, dar nu te uraste. Te vrea, dar nu mereu. Nu te vrea, dar totusi te vrea. Indecisa? Da. Ranita? Foarte. Orgolioasa? Mai presus de orice.

Asteapta sa se intample ceva. Si se va intampla. Dar pana atunci, doar asteapta.

O idioata.